Când un copil nu doarme când trebuie, cât trebuie, nu are somnul consolidat, sau poate are o ora de culcare prea tarzie, în acel moment organismul copilului înregistrează o datorie de somn. Este posibil la început să nu observați că nu a dormit suficient, și să apară doar niste semne subtile pe care le puneți pe seama etapelor de dezvoltare sau a dințișorilor.
Dar apoi observati că zilele trec, iar lucrurile nu se îmbunătățesc. Dacă ar fi fost vorba doar de durerea provocată de dințișori în 3-5 zile somnul ar fi trebuit să își revină, sau în cazul etapelor de dezvoltare observați că poate au trecut deja mai mult de 2 săptămâni și lucrurile nu s-au îmbunătațit. Apoi dorința de a avea un somn de noapte neîntrerupt atât pentru părinte și pentru copil începe să se simtă ca și cum ați vrea să obțineți un fel premiu.
Și apare problema următoare: ca orice părinte care își doreste să își știe copilul bine, începe documentarea pe internet, sau purtați discuții cu alte persoane despre situașia cu care vă confruntați. Si incep sa apară tot felul de sfaturi: “poate că trebuie doar să lași copilul să plângă puțin” , “să îl ințarci, că deasta se trezește de multe ori noaptea”, sau “să îl culci târziu ca să fie obosit”, “așa este cu copiii mici, te așteptai să dormi?” sau chiar “ învață-l să doarmă singur, că așa va dormi toată noaptea”.
Da, ultimul răspuns are o fărâmă de adevăr, adormirea independentă se definește prin somn consolidat, când copilul știe cum să doarmă și are abilități de auto-liniștire dezvoltate, atunci el poate să se reîntoarca singur la somn când au loc trezirile parțiale din timpul nopții.
Însă și așa, antrenamentul pentru somn poate să nu aibă succes și să se transforme totul într-un dezastru. Problema constă în faptul că a ajuta un copil să doarmă noaptea nu se limitează la un singur factor. Acesta este motivul pentru care ideea de antrenament pentru somn este poate și înțeleasă greșit, și adesea eșuează atunci când părinții încearcă singuri. Nu este vorba că au ales metoda greșită, ci că nu au înțeles de ce se trezește copilul.
Deci ce este o datorie de somn?
O datorie de somn este diferența dintre cât de mult somn ar trebui să primească un copil și cât primește de fapt. Datoria de somn poate fi acută/dobândită recent, sau pe termen lung, cu durată cronică de săptămâni sau ani. Dar niciodată nu este prea târziu pentru o schimbare, ce a fost a fost, puteți schimba de acum modul în care continuați. Țin să precizez că schimbarea are loc în timp: de exemplu dacă un adult pierde o noapte întreagă de somn, are nevoie de 3 zile pentru recuperarea odihei.
Nevoile de somn minus cantitatea reală de somn = Datoria de somn
Care pot fi consecințele datoriilor de somn?
- Lupta cu somnul
- Rezistență/protestare la culcare
- Dificultate la adormire
- Treziri matinale
- Treziri nocturne frecvente (nu sunt legate de foame)
- Plânsete în timpul zilei, înainte și după perioadele de somn
- Comportament dificil, lipicios
- Refuz în a face activități in mod independent, se lipește constant de persoana de îngrijire
- Nervozitate, hiperactivitate, lipsă de concentrare
Care ar fi soluția?
Puteți începe prin a vă informa cam care ar fi cantitatea de somn necesară specifică vârstei, informații despre programul de somn, câte somnuri ar trebui să aibă în timpul zilei, și nu în ultimul rand prin a afla care este momentul lui perfect pentru somn.
Cum alegeti momentul perfect?
Urmărind indiciile de somn. Poate la început nu le deosebiți, însă dacă urmăriți comportamentul copilului în perioada în care este active/ după un somn, iar apoi comportamentul lui când se apropie intervalul pentru somn, in scurt timp veți reuși să găsiți diferențele.
Secretul constă aici în a ști la ce să vă uitați, pentru că mulți părinți se ghidează dupa semnele de oboseală, iar acestea sunt semnale care indică faptul că copilul vostru se apropie deja de o stare de oboseală.
Semnele pentru somn ar fi urmatoarele:
Când incepeti să observați aceste semne, este momentul perfect să vă îndreptați către rutina de culcare și somn. Acest moment vă va oferi cea mai bună șansă de a avea parte de o agitație minimă și un somn bun:
Privirea în larg
Pierderea interesului pentru jucării, ingrijitor
Ochi care arată sticloși
Arată relaxat, calm, liniștit
Dorința de apropiere fizică permanentă
Sugerea degetelor sau a degetului mare/suzetă
Sta intins sau dorește să se „odihnească” în timpul jocului
Semne de oboseală
Dacă ratați fereastra de somn inițială, veți începe să vedeți indiciile “devin obosit”. În acest moment copilul are nevoie sa fie pus cat mai urgent la somn și este posibil sa întâmpinați dificultăți și rezistență.
Căscat, tras de urechi
Înroșirea pleoapelor sau a sprancenelor
Plâns
Pierderea coordonării, copilul devine mai împiedicat
Arcuirea spatelui (în cazul bebelușilor)
Sfidător, luptă cu somnul
Stări de irascibilitate și nervozitate
Hiperactivitate, explozie de energie
Cereri de atenție
Stiu că poate fi puțin dificil la început până începeți să observați semnele de somn, și să prindeți momentul optim de somn, dar merită, comportamentul și dispoziția copilului se va îmbunătăți considerabil atunci când va primi somnul de care are nevoie.
Vă recomand să va faceți un plan pe care să îl urmați, să aveți răbdare și să respectați rutina de somn.
Dacă aveți nevoie de mai mult suport sau îndrumare, sunt aici să vă ajut!